A se citi cu atentie prevederile
art.28 (toate alineatele) si art.107 ( in intregime) din prezentul
Proiect.
Gradul si functia se calcula dupa
Legea 164/2001, multiplicand procentele gradului cu VRS (valoarea de referinta
sectoriala)
Ex. Gradul de Colonel : !,80 X
197,3387 lei = 356 lei (Asa a ramas in prezent, din octombrie 2006
!!!), cum se prevede la Anexa 7 din Legea salarizarii unitare.
Functia indeplinita (intre
3,50 si 5,50) se multiplica tot cu VRS, deci 5,50 X 197,3387 = 1.086 lei.
Astazi, functia indeplinita este cuprinsa, procentual, intre 5,63 si 7,58, care
se multiplica cu...Salariul minim pe economie, adica 600 lei !!! Rezulta,
tot pentru gradul de Colonel, o marja intre minim de 3.378
si maxim de 4.548 lei. Atentie, s-ar parea ca este un
cuantum mai mare decat cel rezultat din Legea 164, dar...scade procentual
la Sporul de gradatie ( numai 21% din functie, fata de 42% din grad +
functie +solda de merit + indemnizatia de comanda ) si la Indemnizatia de
comanda ( numai 20% fata de 45% din functie).
Probabil ca toate acestea se vor
stabili concret dupa aprobarea Metodologiei de aplicare (in cel mult 45 de
zile publicarea Legii in Monitorul Oficial)
PROIECT Lege privind pensiile militare de stat
Prezentul Proiect a fost primit spre studiu de la M.Ap.N
LEGE Nr. din 2012
privind pensiile militare de stat
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari şi
funcţionari publici cu statut special este garantat de stat şi se exercită, în
condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte
drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice
şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de
stat.
NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă
li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se justifică sintagma
de „pensii militare de stat”
Art. 2. – Principiile de bază prevăzute la art. 2 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, mai puţin principiul
contributivităţii, se aplică în mod corespunzător şi sistemului pensiilor
militare de stat exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune
altfel.
Art. 3. – (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos
au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, asa cum este
definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu
modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum
sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi
gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare;
b)
funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public civil, cu statut
special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3
din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia
Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare
c) vechime completă – este vechimea minima în serviciu pentru care
militarii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la pensie de
serviciu pentru limită de vârstă;
d) vechimea în serviciu care se ia în
considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în
una dintre următoarele situaţii:
d1) a avut calitatea de cadru militar în
activitate;
d2) militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar;
soldat/gradat profesionist;
d3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în
termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de
învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului
militar;
d4) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d5) a fost în
captivitate;
d6) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în
instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională;
(2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi
şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice au semnificaţia stabilitş în respectiva lege.
Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii
în cadrul sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,
interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din
Constituţia României, aşa cum sunt prevăzute în legi, regulamente şi ordine ale
ministrului/directorului structurii respective, precum şi pierderile de venituri
datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului.
Art. 5. – (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi
Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la
pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor
şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării
acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile
necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări
sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute
la alin. (1).
Art. 6. – Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează
prin case de pensii sectoriale, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute
la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de
prezenta lege.
Art. 7. – Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi funcţionarilor
publici cu statut special în activitate, în rezervă sau în retragere, precum şi
urmaşilor acestora.
Art. 8. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de
pensii militare de stat şi a obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe
baza codului numeric personal.
(2) Datele cu caracter personal actualizate
pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale
Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată
rezidenţaşedereaa în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de
pensii sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor
prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul
Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi
Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2)
sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare
altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de
informaţii.
(4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a
informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă
contravaloarea pensiilor militare de stat şi a prestaţiilor de asigurări
sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor
militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.
Art. 10. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor
şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b)
deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii de muncă.
Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale
şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare
prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004 privind stabilirea locurilor de
munca şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte
condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz,
şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării
în vigoare a prezentei legi.
NOTĂ: legea se aplică numai pentru viitor cu excepţia legii penale mai
favorabile. De văzut capitolul dispoziţii finale şi tranzitorii modalitatea de
aplicare pentru cei pensionaţi anterior prezentei legi
Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele
prestaţii:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări
sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza
dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.
Art. 13. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia
de o singură pensie militară de stat.
Art. 14. – (1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate
total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 se supune
termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi
prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.
Art. 15. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special se pot
asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile
prevăzute de lege.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special
care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii în
condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot
opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private de asigurări
sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii facultative sau
restituirea fondurilor acumulate la acestea.
CAPITOLUL II
Prestatiile în sistemul pensiilor militare de stat
Art. 16. – Sistemul pensiilor militare de stat acordă:
a) pensia de
serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
SECTIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 17. – Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b)
anticipată;
c) anticipată parţială.
Art. 18. – Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii
şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 60 de ani cadrele militare şi
funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani militarii angajaţi pe bază
de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti;
b)
vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani
cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime
minimă în serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani militarii
angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi
profesionişti.
Art. 19. – Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii şi
funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc condiţiile
de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) şi se află în una dintre următoarele
situaţii:
a) au împlinit vârsta de 55 de ani cadrele militare şi funcţionarii
publici cu statut special şi 42 de ani militarii angajaţi pe bază de contract,
soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuti în
rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti şi a reducerii unor funcţii din
statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor
din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b)
sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de
serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul
militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Art. 20. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii
şi funcţionarii publici cu statut special în activitate, indiferent de vârstă,
care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel
puţin 10 ani ca militar ori funcţionari public cu statut special, şi care se
află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare
a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de
organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din
domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt
trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de
serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul
militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2)
Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici
cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează
proporţional cu numărul anilor de serviciu.
Art. 21. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la data
trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc
condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori
funcţionar public cu statut special de cel putin 15 ani, beneficiază de pensie
militară de stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul
anilor de serviciu militar/serviciu.
Art. 22. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în
activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1)
lit. b), c) sau d) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată
parţială, astfel:
a) la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă şi-au
desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani
efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu
statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut
special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat
activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care
cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar;
soldat/gradat profesionist;
b) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au
desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel
puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari
publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea
vârstei de 39 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă
speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10
ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar;
soldat/gradat profesionist.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut
special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în
calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant
pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare,
supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată
sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de
cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în
aceste specialităţi.
Art. 23. – (1) Vechime în serviciu este şi perioada în care militarul ori
funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului
superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu
condiţia absolvirii acestora, potrivit legii iar în caz de absolvire a mai
multor instituţii de învăţământ superior, beneficiază, la vechime în serviciu,
de o singură perioadă de studii, la alegere.
(2) În cazul în care militarul
ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei
instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi
siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici
cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de
învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor
respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la vechime în
serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
Art. 24. – (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar/serviciu şi
celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de
pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricolă sau din alte documente
legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate
decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu
carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit
legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 25. – În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu
rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea
beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 26. – (1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public
de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv
stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor
drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia
militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu
militar/serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3
alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie
în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul
dintre cele două sisteme.
Art. 27. – La acordarea pensiei militare de stat se va respecta principiul
potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de
ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat.
Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de
stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună de activitate, care
include şi sporurile şi primele cu caracter permanent, astfel:
a) solda de
funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare
gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional
deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
c) solda de
merit/salariul de merit;
d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de
conducere;
e) gradaţii şi sporuri;
f) indemnizaţia de dispozitiv.
(2)
În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor
pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o
constituie media soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai
puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se
adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin.
(1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost
determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică
prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut
special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul
folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin.
(1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Baza de calcul
folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media
soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu
lunar brut, din ultimele 6 luni.
Art. 29. – Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se
determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea
desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în
condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;
c) pentru activitatea
desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca,
64%;
Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în
condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi
funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de
ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.
Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate
în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în
condiţii speciale sau deosebite.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin.
(1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea
condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea
în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat
activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare
la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute
prin hotărâre a Guvernului;
(3) Militarii şi funcţionarii publici cu statut
special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au
fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional
beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de
decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 31. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au o
vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele militare şi funcţionarii
publici cu statut special, respectiv 23 de ani militarii angajaţi pe bază de
contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesioniţi, lucraţi
efectiv beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din
baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2) Persoanele
încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia cu venituri de natura
salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile
alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru
pensiile militare de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare,
dacă acest spor nu a fost adăugat.
Art. 32. – Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile
prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la
stabilirea/actualizarea pensiei.
Art. 33. – (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot
fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după
caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale
corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime
corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
(2)
Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate,
indiferent de nivelul veniturilor respective.
SECTIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
Art. 34. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii şi funcţionarii
publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din
capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din
cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor
contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului
şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu
îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie de
invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi
studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din
capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale
survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art. 35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de
pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I,
caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de
autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei
persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală
a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără
ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin
pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să
presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea
raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal
de munca.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în
gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la
propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi
Internelor, Ministerului Justiţiei şi Serviciului Roman de Informatii, după caz,
cu avizul Ministerului Sănătăţii si/sau a Ministerului Muncii, Familiei şi
Protectiei Sociale, care va fi adoptata în termen de 90 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Casele de pensii sectoriale, prin
intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului
Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea
de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului
de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză
medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi sigurantă natională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă,
cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de
expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare
naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării
clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză
medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad
de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză
medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei
şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia
în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare
investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză
medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru
incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală
prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării
cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile
prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte
corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi
contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după
caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45
de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se
comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile
comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de
Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în solutionarea contestaţiilor pot fi
atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la
comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi
deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân
definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atributiile
comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun,
aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administratiei şi internelor,
ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 38. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în
activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau
unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului
beneficiază de pensia de invaliditate dacă îndeplinesc cel putin jumătate din
condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum
urmează:
_____________________________________________________
Varsta
cadrului militar Vechimea in serviciu
in momentul ivirii realizata
anterior
invaliditatii ivirii invaliditatii(ani)
sub 25 de ani 5
25 –
31 de ani 8
31 – 37 de ani 11
37 – 43 de ani 14
43 – 49 de ani 18
49
– 55 de ani 22
peste 55 de ani
25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la
pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai
aveau calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în
activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin.
(1).
Art. 39. – În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident
în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor
boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului
militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă
indiferent de vechimea în serviciu.
Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional
cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 – 31.
(2) La suma
procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă,
pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele
procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru
invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(3)
Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru
cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10%
pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de
invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. – (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul
la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantum de 80 % din
valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii, în sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(2) Indemnizaţia pentru
însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
Art. 42. – (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale
periodic, în functie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani,
până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de
comisiile centrale de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare revizuire
medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie
medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a)
menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de
invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie
de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în
care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma
revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului,
la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna
următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz,
încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se
poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a
îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra
capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de
contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art. 43. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de
invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil
capacitatea de munca;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare
prevăzute de prezenta lege;
c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 19
lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la
alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de
expertiză
medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei
şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 44. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de
invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
(2)
Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage
suspendarea plătii pensiei.
(3) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin.
(2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat
către casa de pensii sectorială, după caz.
Art. 45. – (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la
art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de
comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de
apărare naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în
vederea reintegrării socio-profesionale.
(2) Neîndeplinirea, din motive
imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea
plătii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii
sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe
baza normelor metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu
luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
Art. 46. – (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei
militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine
pensie militara de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) În situaţia
prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai
avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine
şi pe durata acordării pensiei militare pentru limită de vârstă.
SECTIUNEA a 3-a
Pensia de urmaş
Art. 47. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi şotul supravieţuitor, dacă
susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea
unei pensii militare de stat.
Art. 48. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea
vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ
organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de
26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a
ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)
sau b).
Art. 49. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot
timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata
căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei
este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş
cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună,
respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş,
indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă
durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are
dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă
decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a
unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului
militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează
venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea
este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial
mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 51. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la
art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de
6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri
lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie
sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie,
prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice.
Art. 52. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului
susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază
de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7
ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici
de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin.
(5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 53. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de
serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul,
în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de
gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea
îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de
vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia
susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor
îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2
urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 54. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi,
se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după
fiecare părinte.
Art. 55. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează
în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).
Art. 56. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi
îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după
soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 57. – Persoanele prevăzute la art. 48 lit. c) şi la art. 50 alin. (1)
sunt expertizate, revizuite medical în condiţiile art. 42 şi au obligaţia de a
urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia
de invaliditate în sistemul public de pensii.
SECTIUNEA a 4-a
Actualizarea pensiilor
Art. 58. – (1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum
urmează:
a) ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul pentru gradul
profesional deţinu si/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei
îndeplinite/indemnizaţia lunară ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici
cu statut special, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei maxime
avute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport
cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40
şi art. 106 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai
avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;
b) în funcţie de
posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un
procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a
Guvernului;
c) în situaţiile în care măsurile de protecţie socială prevăzute
la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul
profesional si/sau soldelor de functie/salariilor pentru funcţiile îndeplinite
ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în
activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit.
a).
(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de
stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).
SECTIUNEA a 5-a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 59. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei
îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a
încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusa personal
ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
(2) Cererea de pensionare,
împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de
prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la
casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(3)
Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2), poate fi retrasă
la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de
pensionare.
(4) Militarul ori funcţionarul public cu statut special depune
cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea
condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la casele de pensii sectoriale care
funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz,
astfel:
A. La Ministerul Apărării Naţionale:
a) prin unitatea militară din
care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare
la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) prin centrul militar
judeţean, în cazul celor care îndeplineşte condiţiile de pensionare după data
ieşirii din rândul militarilor în activitate.
B. La Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi la Serviciul Român de Informaţii :
a) prin
unitatea militară/structura din care a făcut parte la data trecerii în rezervă
sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu;
b) prin
inspectoratul judeţean sau secţia de Informaţii, centrul militar din raza de
domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(5) Pentru militarii
şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei,
precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor
mentionate la art. 6 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal
ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost
detaşate.
(6) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care
aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de
Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de
pensionare se depun la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului
Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor,
după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(7) Pentru
persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost
pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la casa de
pensii sectorială în a căror evidentă sau aflat susţinătorii.
Art. 60. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele
prevăzute la art. 59 alin. (4) sunt obligate să întocmească dosarul de
pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de
depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru
invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de
încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului
de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale,
ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de
Informaţii.
Art. 61. – Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la casa de pensii
sectorială constituita la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1),
de către organele prevăzute la art. 56 alin. (4), în termen de 30 de zile de la
data la care s-a înregistrat cererea.
Art. 62. – (1) Pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor
prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.
(2)
Pensiile se stabilesc prin decizie a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă
în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) În funcţie de elementele
specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată,
după cum urmează:
a) de la data încetării plătii indemnizaţiei pentru
incapacitate temporară de muncă;
b) din prima zi a lunii următoare celei în
care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de
la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei
susţinător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă
cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în
situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era
pensionar, la data decesului;
d) de la data îndeplinirii condiţiilor de
pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la
această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte
condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare,
ulterior decesului susţinătorului;
e) din prima zi a lunii următoare celei în
care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la casa de pensii
sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d);
f) din prima zi a
lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la
casa sectorială de pensii, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de
pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor
publici cu statut special în activitate.
Art. 63. – Pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a
casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu
excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de
la data încetării calităţii de militar ori funcţionar public cu statut special
în activitate.
Art. 64. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin
decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data
înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile
de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de
pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) În
termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la
cererea titularului.
(4) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică
persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data
emiterii.
Art. 65. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii si/sau
plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite
şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din
oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie
de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1)
se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de
prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia poate
fi recalculată prin adăugarea vechimii si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute
de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii pentru limită
de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare,
pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate
în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna
următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Art. 66. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face
lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului
acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul
urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 67. – (1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului,
prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite
prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania
Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale
şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte
drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit
legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit
lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta
Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2),
indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii
acestora.
Art. 68. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor
prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor
de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de
stat, prin stabilirea unor procente şi tarife.
(2) Procentul prevăzut în
situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se
stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1%
din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în
situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se
stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească
0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 69. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii
sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în
străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare
de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi
în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin
instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în
moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a
convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor
militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de
schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub
incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de
plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din
urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către
casele sectoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din
străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se
suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 70. – Procedurile
referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă
prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 71. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei
încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre
următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai
îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c)
pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c),
precum şi cel prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de
muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul
de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel
prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la
revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care
pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau
cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui,
la convocarea prevăzută la art. 44;
f) au expirat 12 luni de la data la care
pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau
cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii
prevăzute la art. 45 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de
urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art.
48 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre
judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de
omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea
civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în
conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul
Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi
Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să
comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii
pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii
pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii
sectoriale în evidentele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se
suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre
următoarele cauze:
a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul
altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul
asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte
de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş
prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă
la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
c)
pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite
comisiile de expertiza medico-militare;
d) pensionarul urmaş, prevăzut la
art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării
studiilor;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş,
realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este
obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut
prevăzut la art. 33 alin. (5) din Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice ;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş,
s-a recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare
de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau
dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de
pensii;
h) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege,
referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
(2) În situaţia copilului,
beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b),
care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu
data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru
însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care
pensionarul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o
unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire
permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4)
Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face
şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plătii se face
începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 73. – În sistemul public de pensii, reluarea plătii pensiei se face, la
cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost
înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei, dacă
cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza
suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a
fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului
prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în
care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin.
(1) lit. d).
Art. 74. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plătii pensiei, precum şi
orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de
pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de
înscriere la pensie.
Art. 75. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi
modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora,
se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi
plată se află, potrivit legii, în competenta materială a caselor de pensii
sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare
dispune altfel.
Art. 76. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu
venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în
condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii cu
pensii militare de stat;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate
gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de
invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi
b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate
cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea
este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul
salarial mediu brut prevăzut la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice.
Art. 77. – Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în
muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în
raport cu vechimea dobândită după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea
nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 78. – (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor rechemaţi în rândul
militarilor în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare,
ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special
se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul/
funcţionarul public cu statut special s-a prezentat la unitatea/instituţia în
care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în
rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut
special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4) La o
nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în
considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la
pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în
rândul militarilor profesionişti în activitate, respectiv, timpul lucrat în
calitate de funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul al
pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art. 79. – Beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt obligaţi să
comunice casei de pensii sectoriale, în evidentele căreia se află, orice
schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor
în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15
zile de la data apariţiei acesteia
Art. 80. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe
luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie,
cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor,
copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în
condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi
solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale
Art. 81. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate
juridică şi cu sediul în municipiul Bucuresti.
(2) Casele de pensii
sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor
organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin.
(1).
Art. 82. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii
sectoriale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului
Român de Informaţii, adoptata în termen de 30 de zile de la data publicării
prezentei legi.
Art. 83. – (1) Ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi
internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii sunt ordonatori
principali de credite pentru bugetul ministerului/serviciului respectiv, de unde
se asigura şi fondurile pentru pensiile militare.
(2) Directorii caselor de
pensii sectoriale sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu
prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 84. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii
sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice
în subordinea cărora funcţionează.
Art. 85. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii
sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură
evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei
legi;
b) stabileşte cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de
stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigura distribuirea şi
primirea la timp a pensiilor militare de stat de fiecare pensionar;
d)
asigură evidenţa drepturilor şi obligatiilor stabilite în sistemul pensiilor
militare de stat, pe baza codului numeric personal;
e) controlează
activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
f)
aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care
România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă
relatii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor
sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
g)
organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului
din domeniul pensiilor militare;
h) asigură introducerea, extinderea,
întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă;
i)
asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care
sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
j) organizează
activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de
pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
k)
asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit
reglementărilor legale în domeniu;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii
stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 86. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale,
potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz.
Art. 87. – (1) Salarizarea personalului caselor de pensii sectoriale se
realizează potrivit legii.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor
de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor
în subordinea cărora funcţionează.
CAPITOLUL IV
Raspunderea juridica
Art. 88. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea
materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.
SECTIUNEA 1
Infractiuni
Art. 89. – Transmiterea şi efectuarea de înregistrări inexacte precum şi
omisiunea înregistrărilor în procesul de stabilire a drepturilor de pensie,
având ca efect denaturarea evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor
prezentei legi, vechimea în muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din
bugetul de stat, constituie infracţiune si se pedepseşte potrivit Codului
penal.
SECTIUNEA a 2-a
Contravenţii
Art. 90. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite
în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie
infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în
condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art.
28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de
stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării
casei de pensii sectoriale modificările intervenite referitoare la condiţiile de
acordare a pensiei.
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute
de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii
drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 91. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 90 se sancţionează după cum
urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000
lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2)
Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 92. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 90 şi
aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 91 se fac de către organele de control
ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 93. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 91
şi 92, constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 94. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 90-92
se completeaza cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat
Art. 95. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot
fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de
contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă
procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter
jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevăzut la
alin. (1) sunt definitive.
Art. 96. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi
hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi
urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.
(2)
Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care
funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc
prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei
şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30
de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În solutionarea
contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare
a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
Art. 97. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în
cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi
Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauza
şi caselor de pensii sectoriale interesate în termen de 5 zile de la
adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa
judecătoreasca, competenţa în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3)
Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele
judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Art. 98. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează
prin tribunale şi curti de apel.
Art. 99. – Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile
privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile
comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de
Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra
capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri
privind drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări sociale;
d)
modul de stabilire şi de plată a pensiilor militare de stat şi a altor drepturi
de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor-verbale de
contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva
măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte
drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare născute în temeiul
prezentei legi.
Art. 100. – (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se
adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul
reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază
teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art. 101. – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la
curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi
hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi
irevocabile.
Art. 102. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în
sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de
procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 103. – Cererile în fata oricăror organe sau instanţe, precum şi toate
actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau
obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de
taxă de timbru.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 104. – (1) Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru stabilirea
pensiei militare de stat si perioadele recunoscute în condiţiile legii, până la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Dovada vechimii în serviciu
pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei
intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia
anterioară.
(3) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a
II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în
condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia
celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt încadrate în
condiţii speciale.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în
fostele grupe I si/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în
care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite
anterior datei de 1 aprilie 2001.
Art. 105. – (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege,
prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de
pensie, sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile
prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data
înregistrării.
Art. 106. – (1) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special
care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară beneficiază la stabilirea
sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 29 – 31 şi ale art. 58 alin.
(1), un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 –
15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9%
pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Art. 107. – (1) Pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut
special stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a
prezentei legi se recalculează, astfel:
a) cuantumul pensiei în plată se
actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la
data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi
gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza
metodologiei din prezenta lege;
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut
conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine
cuantumul pensiei în plată;
c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în
serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).
(2) Sumele
rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin
aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul
2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat,
după cum urmează:
a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferenţei, începând
cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40%
din cuantumul diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c)
pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1
ianuarie 2015
Art. 108. – La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor,
efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza legislaţiei
anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înţelesul
prezentei legi.
Art. 109. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în
vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei
anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează
potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei
iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de
invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării
într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei
obţinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată
se menţine cuantumul pensiei în plată.
Art. 110. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei
legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor
judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 111. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează
de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele
plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează
de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care
constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări
sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de
pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 112. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militara de
stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la
acesta, de la data primei plăti a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente,
până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în
conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii
decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 113. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul
pensiilor militare de stat se recuperează prin executorii proprii ai caselor de
pensii sectoriale şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea
debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile
Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 114. – Bazele de date privind
beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii
sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 115. – Aplicaţia informatică utilizată la stabilirea pensiilor militare
de stat se omologhează şi este publică.
Art. 116. – (1) Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti în litigiile
de asigurări sociale se efectuează numai de experţi specializaţi în asigurări
sociale.
(2) În vederea pregătirii şi atestării experţilor specializaţi în
asigurări sociale, Ministerul Justiţiei efectuează modificările necesare în
legislaţia specifică.
Art. 117. – Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de
pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se
recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea
în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de
vârstă, de invaliditate şi de urmaş.
Art. 118. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la
nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se soluţionează în termenul
prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.
Art. 119. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost
degradaţi militar, au pierdut gradul militar ori calitatea de funcţionar public
cu statut special, efect al hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile
pentru infracţiuni comise cu intenţie, nu beneficiază de pensie militară
potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 120. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform normelor legale existente la
data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.
Art. 121. – În aplicarea prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 5
alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea
prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 122. – La stabilire pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea
beneficiarului.
Art. 123. – Prezenta lege intră în vigoare la data de …….
Art. 124. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
- art.
1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art.
9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
441 din 30.06.2010;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2011 privind stabilirea unor
măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de
apărare, ordine publica şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificările şi completările
ulterioare;;
- dispoziţii contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completările ulterioare;
- orice
alte dispoziţii contrare prezentei legi.
