Pana nu demult s-a crezut ca in
lumea noastra toate sunt de sine statatoare, separate si ca lucrurile si
fiintele nu se pot influenta reciproc. Ultimele rezultate ale stiintei
au dovedit exact contrariul: totul este interconectat cu tot si in mod
tainic interdependent.
La inceputul anilor '90, fizicianul rus
Vladimir Poponin a uimit lumea stiintifica cu experientele realizate
care, ulterior, au devenit de-a dreptul celebre. Respectiv, el a pus
intr-o eprubeta inchisa ADN uman si fotoni, vrand ca prin aceasta
alaturare sa afle ce influenta are ADN-ul uman asupra fotonilor. Astfel
din una din eprubete el a extras tot aerul pentru a obtine vid (un
spatiu plin de informatii si energie, si nu gol, cum se credea pana
recent, in care exista fotoni care pot sa fie masurati destul de exact
cu instrumente speciale). Astfel, in experimentul sau, Poponin a
constatat la inceput ca fotonii din in vid sunt distribuiti in
eprubeta, asa cum si era de asteptat, in mod dezordonat. Apoi a introdus
ADN-ul uman. Şi... stupoare! În prezenta ADN-ului, particulele de
fotoni din vid s-au ordonat intr-o forma anume.
Concluzia
cercetatorului a fost ca ADN-ul uman are o influenta directa asupra
fotonilor ordonandu-i in forme regulate. Prin extensie, s-a dedus ca
acest lucru dovedeste ca substanta din care suntem creati, adica ADN-ul,
are o influenta directa asupra particulelor din care este creata lumea
din jurul nostru. Faptul este fara precedent in cultura occidentala, in
care o astfel de influenta nu a fost niciodata mentionata si nicidecum
acceptata, ca in cazul culturii orientale. Dar experientele lui Poponin
sunt de netagaduit tocmai pentru ca au demonstrat negru pe alb, ca
fotonii atomilor se grupeaza dupa un model anume in prezenta ADN-ului
uman. Asa, pentru prima oara, stiinta occidentala a demonstrat
ceea ce traditiile spirituale stravechi spun dintotdeauna, anume ca noi
suntem parte integranta din aceasta lume si ca noi o influentam in
permanenta prin simpla noastra prezenta.
Un gol... plin!
Poponin
nu s-a oprit insa aici cu experientele! El a extras apoi din eprubeta
ADN-ul uman si a descoperit un lucru si mai uimitor: anume ca fotonii
ramasi in eprubeta au continuat sa se comporte ca si cand ADN-ul uman ar
fi fost inca prezent, pastrand ordinea imprimata de acesta. S-a dedus
ca fotonii si ADN-ul uman pastrau cumva legatura, desi fusesera separati
fizic de parca un camp subtil ii tinea inca conectati. Experientele au
fost repetate de nenumarate ori pana cand si ultimul sceptic a fost
convins de noua realitate descoperita, anume ca ADN-ul uman influenteaza
lumea din jurul lui. S-a demonstrat astfel ca exista un camp cuantic de
energie care ne uneste cu tot ce exista in jurul nostru chiar daca
inainte de aceste experiente se
credea ca spatiul care ne inconjoara este gol. Prin experimentele lui,
Poponin a demonstrat ca acest spatiu nu este nici pe departe gol ci plin
de energie si informatie.
Gandul care ucide
Poponin nu
s-a oprit insa aici si si-a continuat experimentele incercand sa afle
daca si cum sentimentele, gandurile si credintele care izvorasc profund
din inima noastra, care sunt de fapt emisii de energie, modifica ADN-ul.
Pentru aceasta, el izolat in cate o eprubeta ADN de la diferite
persoane. Apoi acestea au fost supuse unor puternice campuri emotionale
si au fost masurate reactiile electrice produse la nivelul ADN-urilor
respective. Asa s-a constatat ca atunci cand este inconjurata de stari
de iubire, recunostinta, compasiune, bucurie etc. molecula de ADN se
dilata, iar lanturile de ADN se deschid si se maresc. Cand sunt scaldate
in sentimente negative (furie, frustrare, stres), molecula de ADN se
micsoreaza si-si blocheaza multe din coduri. S-a
dedus ca, de aceea, sentimentele negative ne separa de lumea din jurul
nostru si ne deconecteaza de fluxul miraculos al vietii. Experimentele
au demonstrat insa si ca aceasta blocare poate sa fie anulata de indata
ce experimentatorul emite, iarasi, stari de recunostinta, iubire si
fericire. Ulterior, intr-un alt experiment, au fost izolate mostre de
ADN uman care de data asta au fost plasate la mari distante fata de
subiectul-sursa. În timp ce acesta traia emotii intense s-a descoperit
ca mostrele sufereau instantaneu aceleasi modificari de parca s-ar fi
aflat inca in locul de origine. Timp de 20 de ani experimentele au tot
fost repetate sub diferite forme. Concluzia a fost mereu aceeasi: genele
ADN sunt modificate de energiile din exterior. Ştiinta care se ocupa cu
studierea acestor fenomene a fost numita epigenetica.
Emitatori-receptori bipezi
În
urma cu cativa ani se stia ca partea genetica a ADN-ului adica genele,
nu reprezinta
decat 10% din ADN. Despre restul de 90% nu se stia nimic, fiind numit
gunoi ADN. S-a trecut insa la studierea detaliata a genelor, la
identificarea fiecareia in parte si s-a descoperit ca genele reprezinta
de fapt doar 5% din ADN. Restul de 95% continua sa ramana un mister.
Contrariati, cercetatorii rusi Vladimir Poponin si Pjotr Garajajev au
emis un posibil raspuns: anume ca 95% din ADN este de fapt folosit in
procesul de comunicare cu ceilalti. Moleculele de ADN din organismul
uman fac parte dintr-o gama mult mai larga de semnale biologice, pentru
ca asigura incarcarea organismului cu energie prin care se realizeaza
regenerarea acestuia celula cu celula, molecula cu molecula. Prof. dr.
Fritz A. Popp (renumit biofizician german) a descoperit si ca o mare
parte din aceasta comunicare se realizeaza prin lumina, prin asa-numitii
biofotoni. Judecand dupa importanta acestora era evident ca ADN-ul
trebuia sa aiba un rol
foarte important. Concluzia a fost
ca noi transmitem informatii nu doar prin intermediul creierului si al
inimii, ci si prin intermediul ADN-ului nostru. Tot prin el, putem sa si
receptionam informatia pe care apoi o inmagazinam. Pe scurt, suntem
intr-o permanenta stare de emisie-receptie.
Vartejuri de energie
Fizica
cuantica este total diferita de fizica mecanica clasica invatata de
parintii si bunicii nostri la scoala. Potrivit acesteia din urma,
modelul unui atom este reprezentat de un nucleu in jurul caruia
graviteaza particule fixe de electroni si protoni. Fizica moderna stie
insa astazi ca nu este vorba despre niste particule fizice propriu-zise,
ci de o concentratie de energie in diferite zone ale atomului. De niste
unitati de materie-energie, care contin informatie si energie. Cu cat
ne apropiem mai mult de electroni si protoni si chiar de nucleul
atomului, cu atat acestea par ca se... rarefiaza. Ceea ce pe vremuri se
credea ca este format din particule fixe se
dovedeste a fi astazi construit doar din... vartejuri de energie.
În
concluzie, atomul nu are nici un fel de structura fizica, materiala!
"Materia este, de fapt, o iluzie. Materia doar ne apare ca fiind
materie, dar cercetata detaliat cu ajutorul unor microscoape
electronice, se dovedeste clar ca este formata doar din energie", afirma
si prof. dr. Ervin Laszlo, renumit savant filosof al sistemelor si
teoretician al evolutiei generale. Prin urmare nu este nici o exagerare
sa declaram ca nu exista materie propriu-zisa, ci doar energie. "În
acest Univers nu exista materie! - sustine si prof. dr. James L.
Oschman, biofizician si expert in biologia celulei, de renume mondial.
Tot ceea ce ne apare ca fiind fix sau dens, e de fapt energie
condensata." Şi mai interesant este insa ca energia unui atom este
construita din acelasi gen de energie din care sunt create gandurile,
convingerile si emotiile noastre. "Nu suntem altceva decat energie
pura care poseda informatie si care e integrata perfect in acest sistem
macrocosmic", ne asigura oamenii de stiinta. Fizica cuantica ne invata
astazi ca atomul se transforma singur cand se schimba campul sau
electromagnetic. Asta inseamna ca noi chiar putem sa influentam orice
atom din acest univers, indiferent de timp sau de distanta, in functie
de ce energii emitem. Mai ramane doar sa constientizam asta si sa
invatam cum sa o facem!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu